EXCLUSIV| De ce este dependența de stupefiante dificil de tratat. Psiholog: „Se dezvoltă relația drog-organism și dacă întrerupi apare sevrajul”

Psihologul Adrian Marcu susține, într-un interviu pentru Gândul, că relația dintre un tânăr și familia sa este una extrem de importantă, în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea și maturizarea ulterioară a adolescentului. În contextul discuției despre consumul de droguri, psihoterapeutul consideră că blamarea și stigmatizarea consumatorilor nu va rezolva acest flagel, ci sugerează că trebuie pornit totul de la a descoperi filierele traficului de droguri și cum ajung în țara noastră.

Reamintim că tragedia de la 2 Mai – în care a fost implicat un șofer de doar 19 ani, care s-a urcat la volan, după ce a consumat stupefiante – a deschis „Cutia Pandorei” în legătură cu acest subiect, trecut nu de puține ori la capitolul „și altele” de către statul român.

Interlocutorul Gândul  mărturisește că în cabinetul său vin tineri extrem de anxioși, care recunosc franc că nu mai găsesc sensul și bucuria să trăiască.

Specialistul susține că, nu de puține ori, presiunea socială, standardele impuse de familie, concepția că dacă nu ai note mari ești un ratat, îl pot afecta pe tânăr în toate aspectele vieții sale.

„Ar trebui să ne uităm de unde provine și unde se dezvoltă adolescentul. Adolescența în sine vine cu schimbări importante, în natura biologică, psihologică și socială. Adolescentul are de rezolvat anumite tensiuni interioare, problematici legate de dezvoltarea umană, mai ales contrucția identității, adică cine sunt eu? În cabinet, observ tineri care sunt extrem de anxioși, care nu-și văd un sens al vieții. Ar fi să ne gândim de ce ajung în stadiul ăsta? De ce vin cu atâta presiune psihică?

Dacă stăm să ne gândim, încă din clasa a V-a, adică, pe la vârsta de 11-12 ani, atunci când începe preadolescența, când au loc aceste schimbări – vezi pubertatea – ei luptă pentru succes. Li se spune de acasă, din cadrul familiei, că succesul înseamnă niște note, înseamnă a trece cu brio de evaluarea națională. Pentru mulți copii, notele sunt cele care contează, reprezintă o formă de atribuire a unor caracteristici, ce pot descrie elevii și care în mod fals participă la crearea identității acestuia.

Astfel, se creează această competiție și această presiune că, dacă nu iau note mari, voi fi un ratat în viața, asta este fraza transmisă de mulți părinți. Cum este să stai cu aceată presiune? Este dezvoltarea anxietății, dezvoltarea unor probleme psihice, a unor vulnerabilități care îi vor împinge spre consum. Până la urmă, consumul de substanțe este o metodă de coping, la care apelează pentru a se simți mai bine.”

De unde pleacă, la tineri, consumul de stupefiante?

Psihologul mărturisește că pentru cei mai mulți adolescenți, deveniți consumatori de droguri, geneza consumului de substanțe pleacă de la încercarea de a găsi alternative de întărire în ceea ce privește propria persoană.

„Atunci când am o stimă de sine scăzută, când imaginea mea nu este cea mai corectă, voi încerca să găsesc surse de întărire de a mă simți mai bine cu mine. Ei bine, relația dintre părinți și adolescenți nu va fi lipsită de conflicte, important ar fi ca adulții să vorbească cu tinerii, să-i înțeleagă și să trateze, să negocieze cu ei, să se implice în soluții. Adulții au senzația că este vorba de a renunța la a mai fi părinți și nu despre asta este vorba, ci de a fi flexibil.

Apoi, ce înseamnă dependența și de ce este dificil de tratat? – Are în componența sa dependența fizică în care se dezvoltă relația drog- organism și la întreruperea administrării apare sevrajul. Apoi, apare componenta psihologică care înseamnă dorința irezistibilă de a consuma și în final componenta socială, determinată de necesitatea consumului ca semn de apartenență la un grup social, întreruperea consumului generând crize relaționale grave”, susține psihologul.

„Dacă influența în familie este negativă, atunci procesul de maturizare va fi dificil”

Adrian Marcu susține că relația de familie va influența dezvoltarea adolescentului, reglându-i, în funcție de circumstanțe, imaginea și stima de sine, dar și raportarea la ceilalți.

„Prima dată, contextul este familia, modul în care își rezolvă problemele în familie, discuțiile de acolo și ca să fiu mai exact dacă suportul familiei este adecvat și are un semn pozitiv, adolescentul va avea abilitatea să-și evalueze deciziile, să facă alegeri corecte, adică să se maturizeze sănătos. Dacă influența în familie este negativă, fie printr-un exces de zel, fie prin incapacitate de a stabili reguli adecvate, menite să reglementeze viața socială a tânărului în afara familiei, atunci procesul de maturizare va fi dificil”, conchide psihoterapeutul Adrian Marcu.

Doi tineri, uciși de un șofer drogat, în stațiunea 2 Mai

Doi tineri au murit şi alţi trei au fost răniţi după ce Vlad Pascu, în vârstă de 19 ani, i-a lovit cu maşina, în timp ce mergeau pe marginea drumului dintre localitățile 2 Mai și Vama Veche. El s-a urcat la volan după ce consumase mai multe tipuri de droguri.

Anterior, tânărul fusese oprit de poliţiști, în maşina sa fiind găsite substanţe psihoactive, însă el a fost testat doar pentru consum de alcool, fiind lăsat să plece cu aproximativ o oră înainte de producerea accidentului.

Iohannis duce în CSAT subiectul consumului de droguri

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la festivitatea de începere a anului școlar, că a inclus subiectul consumului de droguri în rândul elevilor și tinerilor pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

„Vreau să mă refer acum la un fenomen alarmant, cel al consumului de droguri în rândul tinerilor. Este o problemă care preocupă din ce în ce mai mult societatea noastră și mă bucur că există un interes crescut pentru a încerca să găsim soluții pentru a combate acest flagel. Am decis să includ pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării acest subiect.

Efectele, amploarea, provocările societale ale consumului de droguri, mai ales de la vârste fragede și în școli, sunt o provocare serioasă la adresa siguranței individuale și naționale. Vreau să subliniez importanța comportamentelor preventive și responsabile. Este crucial ca tinerele generații să înțeleagă încă de la o vârstă fragedă pericolele și consecințele dramatice ale consumului de droguri, alcool și tutun.

Prin educație și conștientizare, putem construi o barieră solidă împotriva acestor amenințări. De asemenea, este vital să implementăm programe de educație pentru sănătate în școli, care să le ofere elevilor toate informațiile și instrumentele necesare pentru a face singuri alegeri sănătoase”, a declarat Klaus Iohannis.

Canabisul, unul dintre cele mai consumate droguri în România

Directorul Agenției Naționale Antidrog, Ramona Dabija, a vorbit, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, despre mirajul substanțelor psihoactive, inventivitatea traficanților și drogurile legale, precum canabinoizii, efectele neștiute ale acestora și alertele date în legătură cu unele dintre aceste substanțe legale.

• Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populația generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanțe psihoactive), cât şi de elevi, potrivit datelor din ultimul raport al Agenției Naționale Antidrog, care cuprinde datele din 2021.
• În privința urgențelor medicale determinate de consumul de droguri, au fost înregistrate 1.742 de cazuri, în care a fost semnalat consumul cel puțin al unui drog ilicit. Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite.
• Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate. Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina).
• Cele mai multe cazuri de urgență au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 de ani (77,1%).
• Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV| Testarea antidrog în școli, o mare nebuloasă. Directoare: „Testăm, că din urină, că din sânge, dar ce se întâmplă a doua zi?”

Opt miniștri au semnat PLANUL NAȚIONAL privind siguranţa şcolară. „Grupuri de acţiune în domeniile droguri, violenţă, bullying”

ANUNȚ important după tragedia de la 2 mai. Elevii ar putea fi testați antidrog în școli, dacă au comportament specific consumului de droguri

EXCLUSIV VIDEO | De la o primă doză la supradoză. Psihologul Agenției Antidrog: „Sunt foarte mulți tineri care nu au ratat nici o substanță”

EXCLUSIV VIDEO | Consumul de droguri în rândul elevilor, un fenomen scăpat de sub control? Directorul Agenției Antidrog: ”Sunt tot felul de substanțe la îndemâna copiilor, combinații de medicamente care pot crea senzații halucinogene”